Kuji in – magia din vîrful degetelor

DE CRISTIAN LAIBER

Sursa: Men’s Health

Aşa cum aminteam şi în numărul de septembrie, KUJI IN şi KUJI KIRI reprezintă forme avansate atît din punct de vedere istoric, dar mai ales practic, ale tehnicilor de focalizare şi dirijare a energiilor ce îşi au originea în practicile hinduse antice. Ele au fost preluate de diverse forme de practici ezoterice din taoism, budism şi nu numai, şi astfel au ajuns în Japonia, unde au fost perfecţionate de călugării Yamabushi şi adaptate în scopuri practice, dincolo de formele dedicate vieţii meditative, spirituale din temple. Yamabushi erau călugări războinici, cu o gîndire liberală, care preferau să trăiască în mici comunităţi din munţi; în mijlocul acestora s-au născut faimoşii războinici din umbră – NINJA –, consideraţi uneori a fi dotaţi cu puteri supraumane.

Dacă acestea erau deseori doar trucuri cu care induceau în eroare o populaţie relativ primitivă, Ninja şi Yamabushi aveau însă şi un riguros antrenament mental care le justifica oarecum statutul de supraoameni. Practica Kuji era o parte esenţială a acestui antrenament ce începea de la vîrste fragede, pentru ca pregătirea militară şi mentală să fie completă în jurul vîrstei de 17-18 ani.

Sigur că o parte dintre aceste tehnici erau extrem de complexe, dar ne vom opri asupra celor mai accesibile omului modern, de care poate profita oricine şi care sub o formă sau alta sînt re descoperite şi de diverse discipline moderne, mai mult sau mai puţin convenţionale. Dacă în articolul trecut am expus fundamentele tehnicilor de Kuji In, formele executate cu o singură mînă, vom trece acum la forme ceva mai avansate.

KUJI-UL DEGETELOR SABIE, O FORMĂ A LUI FUDO KEN

Este realizat prin atingerea uşoară cu degetul mare, corespunzător elementului Foc, a ultimelor două degete, mic (Pămînt) şi inelar (Apă). Este o formă de direcţionare a energiei, de focalizare a ei în anumite direcţii şi totodată de concentrare a minţii – Fig. 1. Este o formă intermediară pe care o vom folosi într-un ritual de KUJI KIRI – de „tăiere“ simbolică –, ce urmează a fi explicat în continuare. Pentru a percepe mai bine curgerea energiei prin corp, ne imaginăm cum expirăm prin degete, dînd nu doar aer, ci şi energia viciată, diverse impurităţi. Facem acest lucru pe expiraţie, lent. Ca să fie mai uşor, ne imaginăm degetele ca fiind lama lungă a unei săbii. Pe măsură ce dăm aerul afară, ne plimbăm încet către vîrful sabiei, urmărind lama ei ascuţită şi lucioasă… Este deja o formă de Qigong – de lucru cu energia! Este important ca, pînă să se treacă la etapa următoare, să se lucreze separat cu degetele de la fiecare mînă pentru ca senzaţia de curgere să fie percepută la fel în fiecare mînă. Asta se traduce printr-o echilibrare a energiilor în meridiane pe ambele părţi ale corpului. Fără această precauţie, o amplificare ulterioară nu va face decît să accentueze diferenţele deja existente, şi este bine ştiut faptul că, în medicina orientală, lipsa echilibrului energetic este sursa oricărei afecţiuni.

Cînd avansăm în practică, putem să ne imaginăm cum lăsăm să curgă în exterior idei fixe, învechite, ca şi cum am face curat într-un birou, aruncînd sau arhivînd dosare vechi, inutile pentru moment. Asta ar trebui să aibă ca efect o acuitate mentală sporită.

Prin urmare, acest procedeu poate fi practicat atunci cînd devine ceva natural, ceva ce putem face fără prea multă concentrare, chiar şi în viaţa de zi cu zi. Iată o serie de aplicaţii, în cazul apăsării unor taste – Fig. 2 –, la calculator (nu la redactarea rapidă, desigur) sau chiar în maşină, la schimbatul vitezelor – Fig. 3, 4. De asemenea, forma degetelor sabie poate servi ca protecţie mentală atunci cînd simţim că cineva încearcă să ne domine, de exemplu, într-o negociere la birou; iată cum putem ţine un pix – Fig. 5 –, realizînd practic acest Fudoken, îndreptat lejer, nicidecum ostentativ, către partenerul vizat.

+++

Forma completă se realizează cu degetele sabie de la ambele mîini unite şi restul degetelor întrepătrunse – foto alăturat. Este ca şi cum am ţine o sabie cu ambele mîini. Degetele nu trebuie să fie niciodată strînse, rigide, ci doar să se atingă uşor, rămînînd relaxate. Relaxarea este condiţia esenţială pentru curgerea fluidă a energiei prin meridiane. Acest KUJI IN amplifică această curgere generală a energiilor în corp şi a fluidelor, eliminarea toxinelor prin intestine şi a aerului viciat prin plămîni. O respiraţie completă ar fi de preferat, şi acest aspect a fost deja detaliat în numerele anterioare ale revistei noastre. De asemenea, studii medicale au arătat şi o permeabilizare suplimentară a pielii, permiţînd eliminarea mai eficientă a toxinelor prin transpiraţie. Respiraţia abdominală trebuie bine conştientizată, pentru că se pune accentul pe ridicarea energiilor din centrii inferiori, pe curăţarea zonei abdominale. Cercetări recente, cum ar fi cea a lui Kim da Silva, evidenţiază şi o eliminare a durerilor aflate pe traseul nervului vag.

O ALTĂ FORMĂ DE FUDOKEN ESTE CEA A DEGETELOR SABIE ÎN TEACĂ, NUMITĂ ŞI RETSU IN

Este o formă Yin, de încheiere, sau folosită pentru oprirea unor procese prea puternice de ieşire dinspre interior către exterior. Această formă stimulează acumularea interioară, este foarte utilă pentru îmbunătăţirea imunităţii, cînd simţim că se apropie o răceală. De asemenea, o execuţie de 10-15 minute este recomandată pentru stimularea creativităţii, a proceselor de transformare a energiilor inferioare, instinctive în unele de tip superior. Această formă poate fi practicată şi pentru îmbunătăţirea trăirilor sexuale, pe o expiraţie prelungită. Cu un anumit tip de respiraţie, această formă este totodată folosită pentru stimularea celebrei energii Kundalini. Pentru că un asemenea tip de respiraţie nu e totuşi chiar lipsit de riscuri, vom evita acest aspect, dar am considerat informaţia utilă pentru a completa gama largă de aplicaţii a acestui Kuji In.

Practic, fiecare formă de Kuji In dintre cele 81 folosite de Ninja avea şi aplicaţii la nivel psihosomatic, dar şi aplicaţii de tip ezoteric, de activare a unor energii subtile, de unde şi puteri aparent „paranormale“ − de fapt doar o creştere a randamentului extrem de mic la care ne folosim resursele corpului nostru.

KUJI KIRI — „CELE NOUĂ TĂIERI“

Destul de faimos, mai ales datorită filmelor, nu toate de bună calitate, Kuji Kiri reprezintă doar o mică parte din practicile ezoterice ale călugărilor japonezi sau ale războinicilor NINJA. Kuji Kiri este un ritual, sau mai bine zis un exerciţiu personal, un fel de antrenament de asimilare sau de eliminare. Este ca şi cum ne-am propune să învăţăm limba engleză, şi facem asta gradat, cu cuvinte, propoziţii scurte, trecînd apoi la fraze şi la conversaţie. Sau este vorba despre un proces de eliminare, în care „tăiem“ (Kiri) ceea ce vrem să eliminăm. Este în primul rînd un exerciţiu mental, iar execuţia exterioară cu degetele are două atribute. Primul este cel al practicii interne, ideea, acţiunea pe care o vrem îndeplinită să fie pusă în practică total − minte−trup−energie. Al doilea este că tot ce „desenăm“ în exterior cu degetele este, de fapt, un suport pentru ceea ce se petrece în interior, ca şi cum am face o ciornă înainte de-a trece la redactarea unei lucrări. Este ceea ce mai nou a fost redescoperit în Programarea Neurolingvistică (NLP), ca ancorare. Jimmy Ramirez, unul dintre pionierii NLP, tratează subiectul într-o lucrare din 2003, făcînd chiar referire la unele Kuji.

Vom explica în cele ce urmează una dintre formele cele mai simple de KUJI KIRI. Presupunem că avem o problemă, un obstacol greu de trecut. Prima etapă este un fel de contemplare a problemei noastre din toate unghiurile.

Pentru aceasta, încercăm să proiectăm mental situaţia, din cît mai multe unghiuri şi din ce în ce mai detaşat, în spaţiul aproximativ triunghiular creat cu un prim KUJI IN la nivelul ochilor − ZAI IN. Trebuie să vizualizăm problema efectivă şi să stabilim ce anume dorim să eliminăm din ea. Trebuie deci să fim cît mai specifici. Reprezentarea grafică în acel Kuji ne obligă să devenim cît mai obiectivi şi mai clari în formularea noastră. Este cea mai importantă etapă din ritualul de Kuji şi poate dura destul de mult.

După aceea realizăm cu dreapta KUJI-ul degetelor sabie, iar cu stînga − un fel de teacă, aşa cum apare în figura 2. Lent, pe expiraţie, introducem „sabia“ în teacă, conştienţi de puterea armei noastre (adică de valoarea noastră). Teaca o aşezăm uşor la şold (figura 4), pregătindu-ne să dizolvăm acel obstacol conştientizat anterior. De aici scoatem sabia din teacă (figura 5) şi trasăm un fel de grilă de susţinere a ceea ce vrem să „executăm“. Practic, este vorba despre a fixa şi mai bine, de a conştientiza şi mai bine sursa problemelor noas tre. Acest eşafodaj se face prin trasarea imaginară a 9 linii, în careu, începînd cu o mişcare de sus în jos (figura 6) şi continuînd cu una de orizontală de la stînga la dreapta (figura 7). Procesul se repetă pînă avem un careu din 9 linii. Aici fixăm mental sursa problemei noastre, obstacolul clar definit sau simbolizat de ceva care pentru noi să aibă o semnificaţie clară. După aceea, vine a 10-a parte − Juji: armăm „sabia“ (figura 8) şi tăiem cu forţă pe diagonală întreg careul (figura 9). Putem repeta acest exerciţiu pînă la înlăturarea obstacolului sau la evaluarea corectă a problemei. Cel mai important aici este nu forţa de tăiere, ci capacitatea de a discerne corect locul unde se poate aplica schimbarea.

+++

Spuneam că tehnica se poate aplica şi constructiv. Principiul este acelaşi, al unei construcţii gradate, al unui circuit electric, să zicem, în mod simbolic, după care urmează momentul final − apăsarea butonului ON, aprinderea efectivă a circuitului. De exemplu, cînd plecau în misiuni, Ninja realizau acest eşafodaj cu cele 9 tăieri cu degetele sabie ale mîinii drepte în palma stîngă, iar apoi, cu a zecea mişcare, desenau un dragon, care în cultura asiatică era aducător de noroc, de succes în misiune.

Dacă ştim exact ce vrem să realizăm, putem să plasăm, cu a zecea mişcare în centrul celor 9 tăieri deja efectuate, imaginea reuşitei, aşa cum vrem noi să ni se întîmple. Este chiar imaginea ce trebuie contemplată clar în triunghiul format cu ZAI IN din figura 1.

1. Recuperarea activă sau recuperarea pasivă?
2. Flexiile păianjen pentru bicepşi
3. Top 5 exerciţii pentru bicepşi
4. 5 principii pentru muşchi mai mari
5. Ramat cu haltera pentru un spate lat
6. Slăbește cu antrenamentul de forță
7. Antrenament de… mers pe jos
8. Femeile și antrenamentul cu greutăţi
9. 10 trucuri pentru un antrenament cardio mai eficient
10. Secretele tracţiunilor la bară fixă